Decizia CCR nr. 41/2024Punctul 17

17. Or, analizând textul de lege criticat, Curtea constată că acesta stabilește în mod neechivoc competența de judecată partajată în materia soluționării cauzelor de contencios administrativ și fiscal, și anume: competența tribunalului administrativ-fiscal, în cazul litigiilor care privesc actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și în cazul celor care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei, și, respectiv, competența de judecată a curții de apel, în cazul litigiilor referitoare la actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și în cazul celor care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei. Așadar, pentru stabilirea competenței materiale de judecată în contencios administrativ și fiscal legiuitorul a stabilit două criterii obiective - criteriul valoric și criteriul rangului autorității al cărei act se atacă (la nivel local/județean sau central) - care, cumulate, conduc la identificarea cu precizie a instanței de judecată competente. ...