Decizia CCR nr. 711/2023Punctul 24

24. Interpretând gramatical prevederile art. 177 alin. (1) -(3) și (5) din Codul de procedură penală, Curtea reține că acestea nu disting între experții desemnați de organele judiciare și cei recomandați de părți, din perspectiva participării lor la realizarea expertizei. Or, în acest condiții, este incident, în privința normelor procesual penale analizate, principiul de interpretare potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). Prin urmare, procedura prevăzută la art. 177 alin. (1) -(3) și (5) din Codul de procedură penală se aplică, în egală măsură, atât experților desemnați de organele judiciare, cât și experților recomandați de părți și/sau de subiecții procesuali principali. Așa fiind, atât dispozițiile art. 177 alin. (2) din Codul de procedură penală, referitoare la: aducerea la cunoștința procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali și a expertului a obiectului expertizei și a întrebărilor la care expertul trebuie să răspundă și la punerea în vedere că au dreptul să facă observații cu privire la aceste întrebări și că pot cere modificarea sau completarea lor, precum și la faptul că îi sunt indicate expertului obiectele pe care urmează să le analizeze, după caz, cât și cele ale alin. (3) al aceluiași art. 177 - potrivit cărora expertul este înștiințat cu privire la faptul că are obligația de a analiza obiectul expertizei, de a indica cu exactitate orice observație sau constatare și de a expune o opinie imparțială cu privire la faptele sau împrejurările evaluate, în conformitate cu regulile științei și expertizei profesionale - sunt aplicabile și expertului recomandat de părți. ...