Decizia CCR nr. 716/2023Punctul 8

8. Autorii mai arată că între cetățenii români cu domiciliul în România și cetățenii străini din țările membre ale Uniunii Europene care nu au trecute domiciliile în cărțile de identitate, pe de-o parte, și cetățenii români cu domiciliul în străinătate, pe de altă parte, se creează o gravă inegalitate. În timp ce prima categorie de cetățeni poate călători doar pe baza cărții de identitate, în momentul în care solicită acordarea vizelor sau schimbarea pașaportului, cetățenii români cu domiciliul în străinătate care domiciliază pe o insulă rămân blocați în localitatea în care se află ambasadele sau consulatul până la eliberarea unui nou pașaport, ceea ce aduce atingere art. 11, 25 și 148 din Constituție coroborate cu Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1.612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE. De asemenea, cetățenii români din prima categorie se pot asocia cu un cetățean român în scopul înființării unei societăți, pot merge la orice bancă din România pentru a deschide un cont bancar doar cu cartea de identitate și/sau pașaportul, pe când cetățenii români cu domiciliul în străinătate nu pot face acest lucru decât cu o carte de identitate provizorie. De asemenea, cetățenii români cu domiciliul în străinătate nu pot vota în România cu pașaportul, ci numai pe baza cărții de identitate, ceea ce aduce atingere art. 36 din Constituție. ...