Decizia CCR nr. 668/2023Punctul 8

8. Se mai arată că, potrivit art. 95 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010, era interzisă introducerea în actele adiționale a altor prevederi decât cele impuse de acest act normativ, acestea fiind considerate nule de drept. Instituțiile financiare însă nu au respectat aceste dispoziții și fie au introdus și alte clauze în defavoarea consumatorului, fie prevederile ordonanței de urgență au primit interpretări diferite decât cele avute în vedere de legiuitor. Arată că adoptarea art. II din Legea nr. 288/2010 dau consumatorului posibilitatea doar să adere la forma propusă de instituția financiară. Legiuitorul a presupus că această formă este în conformitate cu dispozițiile impuse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 și că actele adiționale au fost încheiate cu respectarea bunei-credințe. Or, în condițiile în care aceste acte adiționale încalcă prevederile legale, prin faptul că debitorii sunt obligați să accepte o formă impusă în mod abuziv de către creditori, reglementarea criticată îngrădește dreptul de acces liber la justiție. ...