Decizia CCR nr. 666/2023Punctul 4

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent care, reiterând aspectele invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate, solicită admiterea acesteia. În esență, acesta susține că prin reglementarea criticată legiuitorul a optat să considere un întreg fond de drept contravenție în materia asigurărilor, astfel încât, în opinia sa, modalitatea în care a fost reglementată această contravenție, cu referire la întregi categorii de acte normative, nu respectă condițiile de previzibilitate a normei juridice. În acest context, apreciază că este imposibil de stabilit, pentru orice persoană vizată de textul de lege criticat, care sunt obligațiile pe care aceasta trebuie să le respecte pentru a nu încălca respectivul text. Menționează, de asemenea, că sancțiunile aplicate prin art. 163 din Legea nr. 237/2015 sunt extrem de importante, motiv pentru care legiuitorul ar trebui să analizeze fiecare element material al faptei pe care vrea să o sancționeze, neputându-se incrimina acte normative în ansamblul lor. Mai mult, categoriile de acte la care se face referire prin textul criticat, și anume acte delegate, standarde tehnice de reglementare și aplicare emise de Comisia Europeană, nu au o definiție legală, context în care susține că niciun profesionist în domeniu nu poate spune cu precizie care sunt obligațiile și regulile pe care persoana vizată, dacă le încalcă, riscă să fie sancționată contravențional. De aceea, apreciază că textul criticat din Legea nr. 237/2015, astfel cum este formulat, permite o interpretare arbitrară și un exces de putere al autorității abilitate de legiuitor să aplice această lege. ...