Decizia CCR nr. 676/2025Punctul 184

184. În acest sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 666 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 5 aprilie 2024, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 163 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 octombrie 2015, potrivit cărora: „constituie contravenții (...) nerespectarea de către societăți și de către persoanele care fac parte din conducerea acestora sau de către cele care dețin funcții-cheie ori alte funcții critice a actelor delegate, standardelor tehnice de reglementare și a celor de aplicare emise de Comisia Europeană, precum si a reglementărilor emise de A.S.F. în aplicarea prezentei legi“), prevederi similare celor criticate în prezenta cauză, reținând, în esență, următoarele: „(...) Cu privire la sfera de cuprindere a unor situații ipotetice într-o lege, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, datorită principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). (...) Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă și cu profesioniștii, obișnuiți să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea activității lor. Astfel, se poate aștepta ca aceștia să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă. Aplicând aceste considerente de principiu la cauza de față, din examinarea dispozițiilor art. 163 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 237/2015, corelate cu legislația specială din domeniul analizat, Curtea constată că reglementarea criticată îndeplinește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate impuse prin normele constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) , în componenta referitoare la calitatea normei juridice“. ...