Decizia CCR nr. 673/2023Punctul 14

14. Prin jurisprudența amintită (a se vedea Decizia nr. 330 din 30 mai 2023, precitată, paragrafele 15-17), Curtea a reținut că nu este aplicabilă sancțiunea avertismentului în domeniul contravențiilor la regimul edificării de construcții, însă o atare reglementare reprezintă opțiunea legiuitorului, care poate stabili, în virtutea dreptului său suveran și în limitele prevăzute de Legea fundamentală, reguli adaptate fiecărei situații. Constituie, de asemenea, atributul său exclusiv edictarea de reglementări cu privire la natura sancțiunilor și severitatea acestora, în funcție de gravitatea faptei și de valorile sociale afectate sau expuse riscului de a fi periclitate prin săvârșirea acesteia, iar verificarea oportunității adoptării unor astfel de reguli excedează competenței Curții Constituționale. De altfel, față de gradul de pericol social al faptelor ce pot constitui contravenții la regimul executării lucrărilor de construcții, de împrejurările specifice în care pot fi săvârșite, de modul și mijloacele de săvârșire, precum și de consecințele posibile ale acestora, opțiunea legiuitorului de a nu permite aplicarea sancțiunii avertismentului apare ca justificată prin importanța valorilor pe care le protejează, respectiv viața și siguranța persoanelor. Cu alte cuvinte, legiuitorul a apreciat că, față de gradul de pericol social al faptelor ce pot constitui contravenții în această materie, aplicarea avertismentului nu poate fi suficientă pentru atingerea dublului scop, preventiv și educativ, al sancțiunii (a se vedea Decizia nr. 383 din 8 iunie 2021, precitată, paragraful 27). ...