Decizia CCR nr. 679/2023Punctul 33

33. Ținând cont de normele constituționale și legale referitoare la rolul constituțional și atribuțiile CES, precum și de cele care reglementează statutul juridic al membrilor CES, Curtea reține caracterul autonom al acestei instituții fundamentale a statului, prevăzută la art. 141 din Constituție. Ca atare, deși numirea membrilor CES se face de către confederațiile patronale reprezentative la nivel național (partea patronală), de către confederațiile sindicale reprezentative la nivel național (partea sindicală) și de către prim-ministru, la propunerea Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social (partea societății civile), aceștia nu au un mandat imperativ din partea celor care i-au numit, ci un mandat reprezentativ, deoarece membrii CES nu își exercită atribuțiile [cum este atribuția principală constând în avizarea actelor normative în domeniile de specialitate prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 248/2013] în baza instrucțiunilor/ordinelor obligatorii date de autoritatea/organul care i-a numit. Rezultă că raportul dintre prim-ministru și membrii CES pe care i-a numit nu poate fi asimilat unui mandat cu obiective determinate de prim-ministru, astfel că acest raport nu poate avea consecințele juridice specifice mandatului imperativ. Așadar, mandatul unui membru CES nu ar putea fi revocat pe motiv că acesta nu a urmat instrucțiunile sau dispozițiile prim-ministrului. Chiar dacă textul criticat - art. 17 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 - enumeră cazurile de încetare a calității de membru al CES, lit. e) a acestui articol se referă explicit doar la revocare. Astfel, Legea nr. 248/2013 nu prevede revocarea membrilor CES pentru neîndeplinirea atribuțiilor sau pentru o conduită care încalcă norme legale sau constituționale, ci instituie posibilitatea prim-ministrului de a cere revocarea, în mod arbitrar, a membrului CES pe care l-a numit, fără a preciza autoritatea publică ce ar putea încuviința această revocare. Or, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa (citată la paragrafele 25-27 ale prezentei decizii), revocarea trebuie analizată în strânsă legătură cu natura mandatului, respectiv cu caracterul imperativ sau reprezentativ al acestuia, iar reglementarea incompletă, imprecisă și neclară a cazului de revocare dintr-o funcție publică în ipoteza neîndeplinirii sau a îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor/a încălcării Constituției și a legilor este neconstituțională. ...