Decizia CCR nr. 570/2023Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, fiind incomplete, neclare și imprevizibile, deoarece alin. (5) al art. 138 din Codul de procedură civilă nu acoperă toate situațiile de facto care pot apărea în ipoteza în care se soluționează excepția de litispendență, acest alineat precizând doar sumar că încheierea prin care s-a soluționat excepția poate fi atacată numai odată cu fondul. De asemenea, potrivit alin. (4) , când instanțele sunt de grad diferit, excepția se invocă înaintea instanței de grad inferior. Dacă excepția se admite, dosarul va fi trimis de îndată instanței de fond mai înalte în grad. Or, în situația dată din speța pendinte, în care au fost reunite mai multe cauze, interpretarea și aplicarea coroborate ale acestor dispoziții pot lipsi părțile de utilizarea căilor de atac, context în care se pot crea discriminări între justițiabili. Prin urmare, dispozițiile criticate sunt neconstituționale, în condițiile în care, teoretic, deși în toate litigiile privitoare la verificarea modului de soluționare a excepției de litispendență orice persoană nemulțumită poate declara apel odată cu fondul, această posibilitate este exclusă în situația în care instanța mai înaltă în grad, deși devolutivă, pronunță o hotărâre definitivă. În acest context, se poate interpreta că lipsește controlul judecătoresc efectiv asupra măsurii dispuse cu privire la litispendență de către instanța inferioară în grad. ...