Decizia CCR nr. 549/2023Punctul 29

29. Aplicând aceste considerente de principiu la cauza de față, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au un conținut clar și previzibil, neexistând niciun echivoc cu privire la categoria de personal aflat sub incidența reglementării, drepturile a căror plată se eșalonează și perioadele de eșalonare. În același timp, referitor la critica adusă sintagmei „devenite executorii“ cu privire la hotărârile judecătorești vizate de ipoteza normei, Curtea precizează că prevederile legale criticate nu există izolat, ci acestea trebuie raportate atât la întreg ansamblul normativ din care fac parte, cât și la ansamblul legislației în materie. Astfel, „hotărârile executorii“ sunt reglementate, în principal, prin art. 633 din Codul de procedură civilă. De asemenea, în materia contenciosului administrativ, dispozițiile art. 22 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, stabilesc că sunt titluri executorii hotărârile judecătorești definitive pronunțate potrivit legii contenciosului administrativ. În această materie, hotărârile pronunțate în primă instanță nu pot fi atacate cu apel, singura cale de atac de reformare ce poate fi exercitată fiind aceea a recursului, în condițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004. Prin derogare de la regimul de drept comun prevăzut în Codul de procedură civilă, în contenciosul administrativ, recursul este, în toate cazurile, suspensiv de executare, așadar hotărârea pronunțată în primă instanță, împotriva căreia a fost formulat recurs, potrivit legii contenciosului administrativ, nu poate fi pusă în executare. ...