Decizia CCR nr. 540/2023Punctul 16

16. Prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție permit legiuitorului să reglementeze competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată, astfel că instituirea unui termen în interiorul căruia persoanele interesate pot să își valorifice anumite drepturi recunoscute de lege nu poate fi contrară art. 1 alin. (3) și (5) și art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, atât timp cât dreptul de acces la justiție pentru valorificarea bunurilor vizate de textul de lege criticat nu a fost atins în substanța sa. Totodată, acest termen se aplică în egală măsură tuturor destinatarilor normei criticate, fiind astfel respectat și principiul egalității și al nediscriminării, garantat de art. 16 alin. (1) din România. Instituirea unui termen diferit pentru persoanele care nu mai domiciliază în România, așa cum pretind autoarele excepției, ar fi ridicat, în schimb, îndoieli cu privire la respectarea acestui principiu, în condițiile în care nu se poate pretinde în mod rezonabil că un termen de 9 ani nu ar avea caracter suficient de îndestulător pentru exercitarea dreptului la acțiune în sensul solicitării restituirii bunurilor în cauză, indiferent de situația locativă a persoanelor vizate de norma legală criticată. ...