Decizia CCR nr. 523/2023Punctul 13

13. Cât privește legea criticată prin prezenta obiecție, se susține că atât titlul („Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung“), cât și conținutul normativ al legii sunt în sensul celor stipulate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 61 din 12 februarie 2020, întrucât legea criticată vizează domeniul fiscal și pe cel bugetar, precum și un număr de domenii care se circumscriu operațiunii de modificare și completare a unor acte normative. Sunt invocate dispozițiile art. 14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, și, totodată, se citează considerentele paragrafului 74 al Deciziei nr. 61 din 12 februarie 2020, potrivit cărora legea examinată abroga, modifica sau completa un număr de 23 de acte normative, astfel că scopul actului normativ analizat nu a fost unic, ci multiplu, subsumat fiecărui domeniu reglementat, care își păstra individualitatea. În aceste condiții, se susține că toate concluziile Curții Constituționale dezvoltate în Decizia nr. 61 din 12 februarie 2020 sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. În susținerea acestui argument, se observă că legea criticată modifică un număr de 22 de acte normative ori derogă de la prevederile în vigoare ale acestora. Or, în paragraful 76 din Decizia nr. 61 din 12 februarie 2020, Curtea a statuat că modificarea și completarea unui număr atât de însemnat de acte normative nu pot fi realizate pe calea unei singure legi, lege care nu reprezintă nici măcar o încercare de codificare în materie, ci una care exprimă diferite opțiuni legislative în domenii eterogene în sine. Se susține că executivul și-a asumat răspunderea în aceeași zi asupra mai multor proiecte de legi încadrate, formal, într-unul singur, legea adoptată modificând diverse acte normative, care au ca obiect de reglementare mai multe domenii, neavând un caracter unitar. În plus, se observă că legea criticată are și prevederi proprii (spre exemplu, cu privire la instituirea Sistemului național RO e-Sigiliu), care se vor aplica ca atare. În aceste condiții, se precizează că nu este exclus ca această lege să sufere în viitorul apropiat și alte modificări, reglaje fine, explicitări și corelări, având în vedere lipsa dezbaterilor la adoptarea ei, ceea ce va duce la adoptarea unor acte modificatoare suplimentare. ...