Decizia CCR nr. 523/2023Punctul 59
Punctul 59
59. Cu referire la art. LV din lege, se reține că, potrivit art. 5 lit. x) din Codul administrativ, descentralizarea reprezintă transferul de competențe administrative și financiare de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora. Regulile și etapele procesului de descentralizare sunt prevăzute de art. 77-80 din Codul administrativ, astfel încât sunt transferate competențele către autoritățile administrației publice locale cu respectarea principiului subsidiarității și criteriului ariei geografice a beneficiarilor, prin lege, fundamentat pe analize de impact și ale unor sisteme de indicatori de monitorizare, în etapele descrise la art. 78 din același act normativ, în colaborare cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale. Potrivit art. 79 din Codul administrativ, transferul de competențe, precum și exercitarea acestora se fac concomitent cu asigurarea tuturor resurselor necesare, finanțarea competențelor delegate fiind asigurată în totalitate de către administrația publică centrală. Competențele delegate sunt exercitate de către autoritățile administrației publice locale sau de către alte instituții publice locale, în numele unei autorități a administrației publice centrale, în limitele stabilite de către aceasta. În aceste condiții, se susține că soluția normativă propusă la art. LV din lege are ca efect golirea de conținut a regulilor în materia descentralizării, anterior expuse, și creează un climat de neclaritate, imprevizibilitate și instabilitate normativă, prezentând vicii de neconstituționalitate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție. Or, conform jurisprudenței Curții Constituționale, o dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă și să instituie norme clare, previzibile și accesibile a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul, iar norma juridică trebuie să reglementeze în mod unitar și uniform și să stabilească cerințe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. În plus, se susține că ignorarea setului de reguli în materia descentralizării, descris în actualul cadru legislativ în domeniu, are ca efect nerespectarea nu doar a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) , dar și a celor ale art. 120-122, vizând principiul autonomiei locale (inclusiv în rezolvarea treburilor publice în orașe/comune și, respectiv, și coordonarea activității consiliilor comunale/orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean), ale art. 136 referitor la proprietate, precum și ale art. 147 vizând caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, sens în care se invocă Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, paragrafele 91-167. ...
Sursa oficială ↗