Decizia CCR nr. 523/2023Punctul 173

173. Examinând criticile referitoare la condiția urgenței în adoptarea măsurilor conținute în legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea, precum și necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate, consacrate de normele constituționale de referință, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale, anterior citată, Curtea constată că acestea sunt susținute de inițiator în expunerea de motive a legii, unde se precizează, la secțiunea a 2-a, pct. 2.4 că „Neadoptarea acestor măsuri, în regim de urgență, putând avea consecințe negative, în sensul că ar genera: un impact suplimentar asupra deficitului bugetar general consolidat, afectând sustenabilitatea finanțelor publice; riscul nerespectării recomandării Comisiei Europene stabilită în cadrul procedurii de deficit excesiv declanșată pentru România“. În raport cu cele menționate de Guvern, Curtea observă că, potrivit aceleiași expuneri de motive, în prezent, în ceea ce privește politica bugetară, pentru România a fost declanșată procedura de deficit excesiv (EDP) întrucât deficitul ESA a depășit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019. Traiectoria de ajustare asumată de România prin intermediul Programului de convergență 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depășească 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 și, respectiv, 4,4% din PIB în 2023. De asemenea, potrivit expunerii de motive, noile regulamente europene privind utilizarea atât a fondurilor externe nerambursabile, cât și a celor rambursabile alocate unui stat membru prevăd în cuprinsul acestora o serie de măsuri de corelare cu principiile bunei guvernanțe economice. Astfel, în cazul fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, în conformitate cu prevederile articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 [de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize], publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 231 din 30 iunie 2021 sunt prevăzute sancțiunile aplicabile statului membru care pot ajunge până la suspendarea parțială a fondurilor europene. Acesta este completat de prevederile articolului 10 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 57 din 18 februarie 2021, unde în cazul Mecanismului de redresare și reziliență, Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare totală sau parțială a angajamentelor sau plăților în cazul în care Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-și corecta deficitul excesiv, cu excepția cazului în care a stabilit existența unei recesiuni economice grave în Uniune în ansamblul său, în înțelesul articolului 3 alineatul (5) și al articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 209 din 2 august 1997. ...