Decizia CCR nr. 523/2023Punctul 98

98. De asemenea, arată că, așa cum rezultă din expunerea de motive care însoțește legea criticată, traiectoria de ajustare asumată de țara noastră prin intermediul Programului de convergență 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depășească 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 și, respectiv, 4,4% din PIB în 2023. Același instrument de motivare reține următoarele: „Noile regulamente europene privind utilizarea fondurilor externe nerambursabile, cât și cele rambursabile alocate unui stat membru prevăd în cuprinsul acestora o serie de măsuri de corelare cu principiile bunei guvernanțe economice. Astfel, în cazul fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, în conformitate cu prevederile articolului 19 din cadrul Regulamentului (UE) 2021/1.060, sunt prevăzute sancțiunile aplicabile statului membru care pot duce până la suspendarea parțială a fondurilor europene. Acesta este completat de prevederile articolului 10 din cadrul Regulamentului (UE) 2021/241, unde în cazul Mecanismului de redresare și reziliență, Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare totală sau parțială a angajamentelor sau plăților în cazul în care Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-și corecta deficitul excesiv, cu excepția cazului în care a stabilit existența unei recesiuni economice grave în Uniune în ansamblul său, în înțelesul articolului 3 alineatul (5) și al articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.467/97 al Consiliului. În acest sens, pe parcursul anului 2023, începând cu luna februarie, în cadrul întâlnirilor dintre reprezentanții Comisiei Europene - SG Recovery/DG ECFIN și cei ai Guvernului României, respectiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor, a fost menționată situația fiscal-bugetară a României. Conform discuțiilor cu reprezentanții CE din ultimele luni rezultă că este necesar un pachet de măsuri care să permită menținerea și reducerea deficitului bugetar, pentru evitarea unor măsuri de sancțiune ce se pot transpune în suspendarea fondurilor europene alocate României. În ceea ce privește implicațiile aferente procedurii de deficit excesiv, Comisia a avertizat în discuțiile cu reprezentanții Guvernului că, dacă situația nu se redresează prin măsuri suficiente, nu există altă opțiune decât să concluzioneze că România nu a întreprins măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului, cu toate consecințele asociate (pentru procedura de deficit excesiv și, eventual, pentru accesul la fondurile UE). În cadrul corespondenței purtate cu reprezentanții CE, în perioada iulie-septembrie 2023 au fost transmise și o serie de mesaje electronice prin care reprezentanții CE îndeamnă autoritățile, prin statuarea situației de fapt, să adopte în termen cât mai rapid pachetul de măsuri fiscal-bugetare prin care să se poată realiza progrese în ceea ce înseamnă revenirea în țintele de deficit bugetar. Ca urmare a discuțiilor constructive, Guvernul și reprezentanții au agreat să convergem către un pachet de reforme, adoptat până la sfârșitul anului 2023 (adică înainte de următoarele etape în cadrul procedurii de deficit excesiv), care ar contribui la asigurarea conformității cerințelor cu Decizia de implementare a Consiliului aferentă PNRR al României și în readucerea deficitului bugetar al României pe o traiectorie sustenabilă“. În acest context, pentru a evita problema de deficit bugetar, precum și riscul de suspendare a fondurilor alocate prin Planul național de redresare și reziliență și Politica de coeziune sau de creștere a costului finanțărilor pentru refinanțarea datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar, consideră că sunt absolut necesare măsurile care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României și care au un impact pozitiv asupra bugetului general consolidat la nivelul anului 2024 de circa 1% din PIB. ...