Decizia CCR nr. 523/2023Punctul 101

101. În același context, pentru o mai bună conturare a punctului său de vedere, Guvernul subliniază că, în cursul anului 2020, Comisia Europeană, cu aprobarea Consiliului UE, a declanșat procedura de deficit excesiv (PDE) pentru România, ca urmare a depășirii, în 2019, a limitei de 3% din PIB stabilit pentru deficitul bugetar ESA în cadrul Pactului de stabilitate și creștere. În consecință, în aprilie 2020, Consiliul UE a recomandat României reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până cel târziu în 2022, în conformitate cu art. 126 alin. (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Această recomandare nu a avut în vedere contextul economic excepțional determinat de pandemia de COVID-19, conjunctură în care corectarea deficitului bugetar într-un timp scurt nu era dezirabilă, întrucât ar fi afectat redresarea economică. Astfel, în luna iunie a anului 2021, Consiliul UE a emis o nouă recomandare României pentru a pune capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024, stabilind țintele de deficit ESA la 8,0% din PIB pentru 2021, 6,2% din PIB pentru 2022, 4,4% din PIB pentru 2023 și 2,9% din PIB pentru 2024. Această cale de ajustare corespunde unei rate de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4% în 2021, 1,3% în 2022, 0,9% în 2023 și de 0,0% în 2024 și, totodată, corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,7% din PIB în 2021, de 1,8% din PIB în 2022, de 1,7% din PIB în 2023 și de 1,5% din PIB în 2024. De altfel, în Programul de convergență 2021-2024, înaintat Comisiei Europene în mai 2021, Guvernul și-a asumat următoarele ținte de deficit bugetar ESA: 8,0% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024 (PSC prevede ca statele membre UE să prezinte anual programe de stabilitate sau de convergență, care să includă pozițiile bugetare ale acestora pe termen scurt și mediu). În condițiile în care România și-a atins țintele de deficit bugetar efectiv în 2021 și 2022, procedura PDE a fost suspendată. În același timp, se preconizează că țintele pentru perioada 2023-2024 nu vor fi atinse în condițiile menținerii politicilor actuale, ceea ce indică necesitatea unor măsuri corective corespunzătoare. Precizează că statele care nu respectă recomandările Consiliului UE pot fi sancționate prin suspendarea parțială sau totală a fondurilor europene, inclusiv a celor din cadrul MRR. Comisia prezintă Consiliului UE o propunere de suspendare integrală sau parțială a angajamentelor sau a plăților pentru unul sau mai multe programe ale unui stat membru în cazul în care Consiliul UE decide, în conformitate cu art. 126 alin. (8) sau (11) din TFUE, că un stat membru nu a întreprins acțiuni eficace pentru corectarea deficitului său excesiv. ...