Decizia CCR nr. 523/2023Punctul 97

97. Precizează că, în cursul anului 2021, s-a semnalat tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, practicată în perioada 2017-2019, iar obiectivul politicii fiscal-bugetare pe termen mediu s-a orientat spre reducerea graduală a deficitului, fără a pune în pericol perspectivele redresării economice. Asigurarea transpunerii măsurilor adoptate la nivel european reprezintă un pas important pentru ajustarea macroeconomică ce trebuie să fie realizată astfel încât până la sfârșitul anului 2024 deficitul ESA să ajungă până la un nivel inferior limitei de 3% din PIB, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Maastricht, favorizând ieșirea de sub incidența Procedurii de deficit excesiv. De asemenea, precizează că evenimentele din ultimii ani și cele din prezent, cu care România s-a confruntat, respectiv pandemia de COVID-19, conflictul armat din Ucraina și poziția geopolitică a României, efectele directe și indirecte ale acestor evenimente, pe termen scurt, mediu și lung, au avut un impact semnificativ asupra economiei naționale și asupra resurselor bugetare. De altfel, documentul sus-referit a anticipat, în contextul conflictului Rusia-Ucraina, provocările (riscurile de contagiune) care vor surveni prin persistența presiunilor inflaționiste, o încredere mai slabă a operatorilor economici și o creștere economică prognozată semnificativ încetinită în cazul principalilor parteneri comerciali ai României (cu precădere zona euro). Același document făcea trimitere la faptul că incertitudinea mai ridicată ar putea suspenda unele proiecte de investiții private, dar acestea ar trebui compensate de o creștere mai puternică a investițiilor publice, susținută de o absorbție ridicată a fondurilor UE. Totodată, din conținutul aceluiași document se mai relevă și faptul că „România, ca multe alte state membre UE, se confruntă (...) cu creșterea prețurilor la energie. Presiunile apărute pe piața energiei în 2021 au generat creșterea accelerată a prețurilor și au impus necesitatea adoptării unor măsuri specifice în toamna anului 2021, gândite ca soluții temporare pentru depășirea iernii: plafonarea prețurilor la energie, compensarea parțială de către stat a facturilor la energie electrică și gaze naturale. La începutul anului 2020, România avea o piață reglementată la gaze naturale, prețul pentru consumatorii finali fiind stabilit de ANRE. Tendința de creștere începută în iunie 2021 s-a prelungit, iar din octombrie prețurile din România au avut o creștere bruscă, pe fondul factorilor externi și interni. La finalul anului 2021 a fost introdus și un impozit de 80% pentru venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile. Pe fondul evoluției prețurilor din economie, au fost adoptate noi plafoane de preț la energie și gaze naturale pentru consumatorii finali. În completare la măsurile privind plafonarea prețurilor la energie aplicabile în sezonul rece, au fost adoptate noi plafoane ale tarifelor pentru consumatorii finali, care conțin și o extindere a taxării pentru producătorii de energie electrică, pentru perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. (...) Rata anuală a inflației a continuat trendul ascendent și în primul trimestru al anului curent, deși dinamica prețurilor la energie electrică și gaze naturale a înregistrat o diminuare determinată în principal de măsurile guvernamentale de compensare și plafonare a prețurilor pentru populație. Presiuni suplimentare s-au manifestat pe componenta mărfurilor alimentare, în contextul majorării cotațiilor materiilor prime și a produselor energetice“. ...