Decizia CCR nr. 520/2023Punctul 10

10. Prin noua repartizare a atribuțiilor între secții a fost afectat rolul CSM de garant al independenței justiției, rol ce vizează structura sa ca organ unitar, colegial. Constituția, la art. 134 alin. (2) , atribuie secțiilor CSM competență numai în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, iar sintagma „în condițiile legii“ din cuprinsul art. 125 alin. (2) al Legii fundamentale presupune că legiuitorul ordinar este îndrituit să reglementeze prin lege procedura referitoare la exercitarea atribuțiilor privind propunerile de numire, promovare, transfer și sancționare a judecătorilor, atribuții ce revin Plenului CSM ca organ colectiv, și nu că legiuitorul poate transfera înseși atribuțiile privind cariera judecătorilor din competența Plenului CSM în cea a secției corespunzătoare a CSM. Prin urmare, se susține că prin lege organică nu se pot modifica rolul și atribuțiile stabilite de Constituție pentru CSM ca organ colegial, respectiv pentru secțiile sale, ci, cel mult, se pot stabili doar pentru CSM alte atribuții pentru realizarea rolului său general de garant al independenței justiției. Potrivit normelor constituționale ce consacră rolul CSM, secțiile CSM exercită doar o competență specială, prin atribuire, în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților, stabilită astfel de legiuitorul constituant ca o garanție semnificativă pentru realizarea de către CSM a rolului său general de garant al independenței justiției, deoarece judecătorii și procurorii vor fi judecați în materie disciplinară fără nicio influență externă, exclusiv de către propriii reprezentanți aleși, fără să poată participa ceilalți membri ai Plenului CSM, și anume ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și reprezentanții societății civile. ...