Decizia CCR nr. 521/2023Paragraful 21

În al doilea rând, legea supusă controlului de constituționalitate nu reglementează în mod direct și nemijlocit o interdicție de a exercita concomitent cele două drepturi fundamentale (dreptul la muncă și dreptul la pensie), ci reglementează un real drept de opțiune, de a alege între exercitarea dreptului la muncă, în sensul continuării activității în domeniul public, și exercitarea dreptului la pensie. Acest drept de opțiune odată exercitat de beneficiar conduce la o situație juridică ulterioară în care salariul (ca venit plătit de la bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat) nu mai poate fi cumulat cu pensia pentru limită de vârstă, pensia militară de stat sau pensia de serviciu, exclusiv pentru perioada de timp în care legiuitorul recunoaște dreptul pensionarului de a continua, respectiv de a desfășura activitate salarială în sistemul public. Dacă într-un limbaj uzual, nonjuridic, soluția normativă propusă este considerată a fi o interdicție de a cumula salariul cu pensia, în realitate, din punct de vedere juridic, suspendarea plății pensiei este o condiție suspensivă stabilită de legiuitor pentru continuarea activității de către un pensionar în condițiile art. 2 din legea supusă controlului de constituționalitate, în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act administrativ de numire în funcție, acte care au fost încheiate/stabilite/emise anterior intrării în vigoare a legii criticate, precum și o condiție suspensivă pentru încadrarea unui pensionar, după intrarea în vigoare a legii, în condițiile art. 3, în cadrul unui angajator din sistemul bugetar. Așadar, suspendarea plății pensiei în ipotezele normative anterior enunțate reprezintă condiții legale de exercitare a dreptului de a continua activitatea în sistemul public, iar nu interdicții care conduc la anihilarea/eliminarea dreptului la muncă sau al dreptului la pensie.