Decizia CCR nr. 488/2023Punctul 4

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În esență, referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, apreciază că ambele acte normative criticate respectă cerințele prevăzute de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție privind adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului. Așa cum rezultă din precizările cuprinse în notele de fundamentare ale acestor acte normative, este justificată măsura instituirii taxei pe active financiare. În ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2019, arată că prin aceasta a fost revizuit mecanismul de calcul al taxei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, obiectivele principale care au determinat revizuirea acestui mecanism fiind prevăzute în preambulul acesteia. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, apreciază că dispozițiile criticate respectă exigențele privind calitatea legii, în componenta referitoare la previzibilitate, astfel că acestea nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost publicată în luna decembrie a anului 2018, dar taxa pe active financiare urma să se plătească până la sfârșitul primului trimestru al anului următor. De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2019 nu contravine dispozițiilor constituționale referitoare la neretroactivitatea legii, deoarece a fost publicată și a intrat în vigoare în martie 2019, anterior închiderii perioadei în care taxa urma să se plătească. În final, susține că instituirea de către legiuitorul delegat a unei taxe reprezintă o măsură de politică fiscală oportună, reglementată într-un domeniu în care statului îi este recunoscută o anumită marjă de apreciere. ...