Decizia CCR nr. 489/2023Punctul 9

CCR · decizie de neconstituționalitate · 03.10.2023 · dosar 28.335/302/2019
Punctul 9
9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției din Dosarul nr. 258D/2020 susține, în esență, că sintagma „prin ordinul de protecție pe durata maximă“, prevăzută de art. 34 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, lezează și încalcă drepturile oricărei persoane, precum și următoarele principii: al demnității umane, al egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, al respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale și al abordării integrate. Cu alte cuvinte, așa cum este legiferat art. 34 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, doar persoana împotriva căreia s-a dispus măsura pe o durată maximă, adică pe 6 luni, poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse. Așadar, restul persoanelor împotriva cărora instanța a dispus o măsură sub termenul maxim de 6 luni nu se pot adresa instanțelor de judecată, iar acestea din urmă nu le supun controlului judiciar pentru că cererile de revocare sunt inadmisibile dinainte de a putea să facă cercetare judecătorească. Or, probele nu pot avea o valoare dinainte stabilită, rolul judecătorului fiind ca, la sfârșitul cercetării judecătorești, să le dea valoare și să analizeze atât legalitatea, cât și temeinicia acestora. Astfel, se arată că este neconstituțional ca judecătorul, în dezbaterile și administrarea probelor, să nu poată lua o hotărâre diferențiată în cazul unor limite privind cuantumul sancțiunii prevăzute de actul normativ care trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptelor din raporturile derulate între cei doi parteneri de viață, între femeie și bărbat, bazându-se pe demnitate, ținându-se seama de împrejurările în care s-au produs faptele, de modul și mijloacele de producere ale acestora, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale petentului și de celelalte date înscrise în actele administrative emise de autoritățile publice. Or, într-un sens se apreciază faptele unei persoane fizice și în altul faptele unei persoane juridice, fiind instituții de drept diferite, iar în alt sens se apreciază persoana fizică ocrotită prin ordinul de protecție emis de autorități, dar care a încălcat ordinul și se folosește în mod fraudulos de protecția acestei instituții de drept. ...
Sursa oficială ↗