Decizia CCR nr. 443/2023Punctul 24
Punctul 24
24. În ceea ce privește principiul securității raporturilor juridice, acesta nu este afectat prin normele criticate, întrucât modificările și completările operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 și criticate în mod concret în cauza dedusă judecății, respectiv prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, sunt efectuate asupra art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, care, de principiu, prin conținutul său, are aplicabilitate în funcție de evoluția situației juridice a societății aflate în procedura insolvenței și de dinamica legislativă în materie. Astfel, regula este că, dacă debitorul nu se conformează planului ori se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului, cererea judecându-se de urgență și cu precădere (în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei), putând fi respinsă de către judecătorul-sindic doar în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenție de plată cu acest creditor. La aceste reguli de procedură, în contextul adoptării ordonanței de urgență a Guvernului criticate, printre altele, s-a adăugat una nouă, ce constă în faptul că pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile se poate începe executarea silită, pentru recuperarea mai rapidă a creanțelor curente, inclusiv a celor fiscale și bugetare, în discuție fiind creanțele statului, motivat de necesitatea adoptării unor măsuri menite să evite folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate și pentru a îndepărta concurența neloială, fiind în concordanță atât cu interesul bugetar, cât și cu interesul economico-social general, prin stoparea concurenței neloiale. De altfel, art. 2 din Legea nr. 85/2014 prevede că scopul acestui act normativ este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia. În aceste condiții, configurarea, conținutul procedural, termenele care vizează insolvența se realizează prin lege, sens în care prevederile art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, sunt aplicabile, de principiu, în etapa următoare deschiderii procedurii insolvenței, respectiv în perioada de reorganizare, care are în vedere, pe de o parte, situația creanțelor inițiale asumate în planul de reorganizare pentru redresarea societății și acoperirea unor datorii anterioare și, pe de altă parte, situația creanțelor acumulate după deschiderea procedurii, context în care se poate solicita de către oricare dintre creditori sau de către administratorul judiciar intrarea în faliment ori, după caz, se poate trece la executarea silită a datoriilor acumulate în perioada procedurii de insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile. Astfel, criteriul folosit de legiuitor apare ca fiind unul obiectiv și rezonabil, de natură să acorde o șansă suplimentară de redresare a societății, întrucât, până la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, exista numai posibilitatea de intrare în faliment, ceea ce conducea oricum la imposibilitatea recuperării integrale a creanțelor (Decizia nr. 537 din 10 noiembrie 2022, precitată, paragraful 35). ...
Sursa oficială ↗