Decizia CCR nr. 443/2023Punctul 10

10. Prin urmare, prevederile criticate sunt neconstituționale deoarece: afectează mecanismele fundamentale ale acestei proceduri și denaturează regimul general al insolvenței; nu respectă condițiile de claritate și previzibilitate, având în vedere că nu este prevăzută în mod concret modalitatea de corelare a dispozițiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, cu celelalte norme legale cuprinse în legea antereferită, în Codul de procedură civilă și în Codul de procedură fiscală, în cazul în care creditorul urmăritor este creditor bugetar, producând inadvertențe în procesul de aplicare; creează o procedură paralelă de recuperare a creanțelor pentru creditorii aceluiași debitor numai în raport cu data nașterii creanței, iar din nota de fundamentare nu reiese în mod explicit care a fost rațiunea instituirii acestei proceduri paralele; creează o discriminare față de celelalte tipuri de creditori, spre exemplu, creditorii care dețin un titlu executoriu anterior deschiderii procedurii și care, potrivit art. 75 din Legea nr. 85/2014, sunt împiedicați să demareze o procedură de executare silită, cei care nu dețin titluri executorii sau care au înțeles să acorde o șansă debitorului pentru a putea să se reorganizeze, ceea ce conduce și la restrângerea dreptului de proprietate atât al acestor creditori și al celor privilegiați cu creanțe anterioare, în măsura în care normele în discuție s-ar interpreta în sensul că executarea silită ar putea viza inclusiv bunurile rezervate garantării respectivelor creanțe, cât și al debitorilor vizați de ipoteza textului criticat, care are consecințe și în ceea ce privește afectarea libertății economice și a concurenței loiale; nu sunt îndeplinite condițiile constituționale privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și cele privind adoptarea ordonanțelor de urgență. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Constituționale cu privire la criteriile de calitate a legii, prin prisma prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prin care se prevede că la conținutul și fundamentarea soluțiilor legislative trebuie să se țină seama de ansamblul reglementărilor interne și de armonizarea legislației naționale cu legislația europeană. Totodată, se face referire la Recomandarea Comisiei Europene privind restructurarea și a doua șansă, în care statele membre au fost invitate să adopte proceduri eficace de preinsolvență, prin care debitorii viabili să fie ajutați să se restructureze și, astfel, să evite insolvența, precum și dispoziții referitoare la a doua șansă pentru întreprinzători, care să le permită acestora să obțină remiterea de datorie în maximum 3 ani de la insolvență, fiind menționată și propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei 2012/30/UE. ...