Decizia CCR nr. 390/2023Punctul 9

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate ale normei juridice și nu respectă principiul egalității în drepturi, întrucât situează statul și instituțiile publice mai presus de cetățeni. Astfel, prevederile de lege criticate determină o discriminare între părțile din procese, în sensul că persoanelor fizice sau juridice private le incumbă obligația plății taxei de timbru judiciar, în vreme ce instituțiile publice sunt exonerate de la această plată. Norma legală pune într-o situație de inegalitate părțile din dosar, respectiv persoana care a depus toate diligențele pentru a obține o autorizație de construire și autoritatea publică competentă, care a refuzat nejustificat cererea persoanei respective. Autorii apreciază că nerespectarea obligațiilor procesuale ale participantului la judecarea unei cereri de chemare în judecată sau a unei căi de atac trebuie sancționată pecuniar prin stabilirea unei taxe judiciare de timbru în mod egal, chiar dacă este autoritate publică. Or, autoritatea publică ce refuză în mod abuziv să emită autorizație de construire este favorizată în fața legii, întrucât are posibilitatea să câștige procesul prin invocarea excepției insuficientei timbrări, excepție care nu poate fi invocată și de persoana fizică de drept privat participantă în cauză. ...