Decizia CCR nr. 241/2023Punctul 25

25. Curtea de Apel București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 legiuitorul delegat a înțeles să introducă în construcția procesuală penală o nouă categorie de participanți procesuali, înființând în cadrul Direcției generale antifraudă fiscală o direcție de combatere a fraudelor „care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiuni economico-financiare“, scop în realizarea căruia „inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcții sunt detașați în cadrul parchetelor, în condițiile legii, pe posturi de specialiști“. Atribuțiile conferite acestei categorii de subiecți procesuali sunt reglementate în art. 3 alin. (4) din actul normativ anterior menționat. Critica vizând neîndeplinirea standardelor de imparțialitate a specialistului desemnat de parchet să efectueze constatarea nu poate fi reținută, folosirea unor specialiști de către parchet pentru efectuarea unor constatări sau expertize de specialitate este legală și se impune în cazuri în care se reclamă cunoștințe de specialitate. Specialiștii efectiv folosiți sunt numiți în condiții de legalitate, nefiind admisibil ca Ministerul Public, care reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să nu respecte aceste dispoziții. Rezultă, ope legis, că inspectorilor antifraudă detașați în cadrul unităților de parchet li s-a conferit atribuția întocmirii rapoartelor de constatare reglementate de art. 172 alin. (9) și (10) din Codul de procedură penală, precum și cea a efectuării de investigații financiare și verificări în materie fiscală, procedee probatorii nereglementate de lege și care echivalează cu acte de cercetare penală. ...