Decizia CCR nr. 241/2023Punctul 6

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Arată că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate, inclusiv legătura cu soluționarea cauzei, dispozițiile criticate, deși sunt abrogate, continuând să își producă efecte în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Prin actul normativ criticat a fost instituită o nouă categorie de participanți la procesul penal, și anume inspectorii antifraudă, detașați în cadrul parchetelor, abilitați să efectueze constatări tehnico-științifice, investigații financiare și alte verificări. Aceștia au fost încadrați ca specialiști, detașați la parchete. Susține că statutul special al acestora îi plasa pe aceștia în situația de incompatibilitate, în condițiile în care, prin Decizia nr. 87 din 13 februarie 2019, Curtea Constituțională a statuat că standardele de neutralitate și independență specifice experților judiciari se aplică și în cazul specialiștilor. Or, acești specialiști erau angajați la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) - Direcția antifraudă și, deși erau detașați la parchete, statutul acestora era cel de funcționari publici, deci se aflau în stare de incompatibilitate. Aceasta cu atât mai mult cu cât angajatorul avea calitatea de persoană vătămată/parte civilă în dosarele în care acești specialiști întocmeau rapoarte tehnico-științifice. Susține că, prin reglementarea criticată, se aducea atingere și principiului egalității de arme în condițiile în care raportul tehnico-științific era mijloc de probă, iar instanțele judecătorești nu admiteau efectuarea de expertize. Prin activitățile desfășurate, inspectorii antifraudă efectuau acte de urmărire penală în afara cadrului prevăzut de Codul de procedură penală, aducând atingere dreptului la viață privată. Prin dispozițiile criticate s-a instituit o nouă categorie de organe de urmărire penală cu atribuții de cercetare penală. În acest context s-au semnat un protocol între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ANAF, precum și o metodologie de lucru, fiind întocmite planuri de acțiune. Aceasta reprezintă o situație similară celei care a constituit obiectul Deciziei nr. 26 din 16 ianuarie 2019, prin care Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională. În concluzie, solicită schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie și admiterea excepției de neconstituționalitate. ...