Decizia CCR nr. 228/2023Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia invocă argumentul că greșita și arbitrara calificare a primei instanțe cu privire la procesul-verbal de control antifraudă ca fiind un act premergător sau chiar o operațiune administrativă are ca origine tocmai lipsa de previzibilitate în interpretarea normelor criticate, astfel că sunt incidente mutatis mutandis raționamentele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015. Arată că, pentru ca instanța de recurs învestită cu analiza admisibilității plângerii împotriva procesului-verbal de control antifraudă să poată aprecia asupra unei interpretări constituționale a normelor invocate de prima instanță și de intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală în apărare, este necesară pronunțarea Curții Constituționale asupra excepțiilor invocate, pentru a se putea determina cât de restrictiv pot fi interpretate și aplicate aceste dispoziții legale. În acest mod, instanța judecătorească va avea elemente suplimentare pentru o corectă calificare a procesului-verbal de control, respectiv dacă acesta excedează noțiunii doctrinare și jurisprudențiale, nereglementată legal, a actelor premergătoare sau are trăsăturile caracteristice ale actului administrativ fiscal, emanat de la o autoritate administrativă, contrar celor susținute de intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală. În susținerea criticilor sunt invocate o serie de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la previzibilitatea normelor și la principiul stabilității raporturilor juridice. ...