Decizia CCR nr. 125/2023Punctul 15

15. Curtea reamintește că suspendarea executării sub supraveghere constituie o măsură de individualizare judiciară a pedepsei închisorii - din perspectiva executării acesteia - care permite instanței de judecată ca, prin hotărârea de condamnare, să suspende executarea efectivă, prin privare de libertate, a pedepsei închisorii aplicate condamnatului, pe durata unui termen de supraveghere, pe parcursul căruia persoana condamnată să fie supusă unui ansamblu de măsuri de supraveghere și obligații. Or, atât timp cât atât reglementarea condițiilor de dispunere a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, cât și reglementarea măsurilor de supraveghere, respectiv a obligațiilor din perioada termenului de supraveghere intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, în acord cu art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, susținerea autoarei, potrivit căreia norma penală aduce atingere dispozițiilor constituționale privitoare la independența judecătorilor, este neîntemeiată, deoarece judecătorii nu pot fi independenți față de lege. Individualizarea judiciară a pedepsei, respectiv a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor accesorii acesteia, pe care judecătorii sunt chemați să o înfăptuiască, poate avea loc doar în cadrul individualizării legale, care este opera legiuitorului. Or, tocmai în cadrul individualizării legale au fost instituite atât condițiile în care suspendarea executării pedepsei poate fi dispusă, cât și măsurile de supraveghere, respectiv obligațiile pe care condamnatul este obligat să le respecte pe parcursul perioadei de supraveghere și pe care judecătorii sunt obligați să le aplice în strictă conformitate cu legea. ...