Decizia CCR nr. 93/2023Punctul 16

16. Autorii excepției susțin că dispozițiile legale ce reglementează tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni sunt dispoziții de drept penal substanțial, caracter pe care îl păstrează indiferent de faza procesuală în care sunt aplicabile și valorificate, fiind astfel supuse, în mod obligatoriu, principiului aplicării legii penale mai favorabile. Arată că dispozițiile de lege criticate determină aplicarea unui spor de pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de legea în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii și care nu constituie pentru acuzat legea penală mai favorabilă, în condițiile în care sporul recalculat pentru infracțiunile comise anterior intrării în vigoare a noului Cod penal depășește cu mult atât pedeapsa cea mai grea stabilită în cadrul pluralității de infracțiuni, cât și sporul care a fost aplicat potrivit Codului penal din 1969. Prin urmare, inculpatul trebuie să suporte o sarcină disproporționată, care se raportează la momentul săvârșirii noii infracțiuni, fără să se țină seama de efectele hotărârilor judecătorești anterioare, care au avut în vedere o altă legislație, și de natura pedepsei pronunțate potrivit legii noi, punându-se în discuție și aspecte legate de încălcarea principiului securității juridice. ...