Decizia CCR nr. 90/2023Punctul 11
Punctul 11
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este indicat în cuprinsul încheierii de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 7 alin. (6) lit. c) și art. 11 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 7 alin. (6) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Din criticile formulate, Curtea reține că autorul excepției este nemulțumit, pe de o parte, de conținutul normativ al părții introductive a art. 7 alin. (6) , iar, pe de altă parte, își limitează critica la dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. e) și la sintagma „data încheierii procesului-verbal de conciliere“ din cuprinsul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, dispoziții aplicabile în speța dedusă judecății. Totodată, Curtea reține că prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018, prevederile art. 7 alin. (6) au fost modificate, iar cele ale art. 7 alin. (6) lit. c) și ale art. 11 alin. (1) lit. e) au fost abrogate. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, conform căreia pot face obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile legale abrogate, dar care continuă să producă efecte juridice în cauză, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate în redactarea de la data invocării excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, conform Încheierii din 6 noiembrie 2017 de sesizare a Curții, și nu de la data trimiterii și înregistrării acestei sesizări la Curtea Constituțională (30 septembrie 2019), întrucât ele au continuat să producă efecte juridice în cauza dedusă judecății și după momentul abrogării exprese. Prin urmare, obiect al controlului îl constituie, în realitate, dispozițiile art. 7 alin. (6) și ale art. 11 alin. (1) lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 212/2018, precum și ale art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care au următorul conținut:
– Art. 7 alin. (6) : „Plângerea prealabilă în cazul acțiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificația concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispozițiile Codului de procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător. În acest caz, plângerea trebuie făcută în termenul de 6 luni prevăzut la alin. (7) , care va începe să curgă: [...]“; ...
– Art. 11 alin. (1) lit. e) și alin. (2) :
(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: [...]
e) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative. ...
(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1) , dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz. ... ...
Sursa oficială ↗