Decizia CCR nr. 40/2023Punctul 10

10. În acest context, autorii sesizării susțin că prevederile legii criticate restrâng în mod neconstituțional accesul la justiție, prin reducerea radicală a termenului de prescripție a dreptului de a ataca hotărârile de aprobare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism de la 5 ani la 1 an (modificările propuse la art. 64 din Legea nr. 350/2001), prin raportarea termenului de formulare a plângerii prealabile, în litigiile referitoare la autorizații de construire, la data ultimei operațiuni de publicitate (modificările propuse la art. 12 din Legea nr. 50/1991), precum și prin stabilirea termenului de introducere a acțiunii în anulare în contencios administrativ în funcție de momentul introducerii cererii de suspendare a actului în cauză (modificările propuse la art. 14 din Legea nr. 554/2004). Arată că dreptul de acces liber la justiție, care include și componenta dreptului la un proces echitabil, reprezintă un drept fundamental care nu poate fi restrâns în alte situații decât cele expres indicate de art. 53 din Constituție. Or, legea criticată afectează accesul liber la justiție și dreptul la instanță în substanța sa, prin încălcarea cerinței imperioase a termenului rezonabil necesar contestării actelor administrative. ...