Decizia CCR nr. 569/2022Punctul 7

7. De asemenea, prin art. II pct. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 sunt afectate dispozițiile constituționale referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, coroborate cu cele referitoare la dreptul la un proces echitabil. Se invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Protocolul nr. 12 la Convenție privind interzicerea discriminării. Se arată că, în prezent, partea civilă, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin specialiștii săi detașați în cadrul structurilor de Parchet, este îndreptățită să realizeze rapoarte de constatare în baza cărora inculpatul este trimis în judecată, iar procurorul poate refuza dispunerea efectuării unei expertize de specialitate în cadrul căreia să fie prezent și un expert parte al inculpatului. În acest fel, partea civilă din dosarul penal, prin propriii angajați, stabilește prejudiciul din dosarul de urmărire penală, iar raportul de constatare întocmit de aceștia nu are valoarea probantă a unui simplu înscris (așa cum ar fi cazul în care inculpatul ar depune la dosar o expertiză extrajudiciară), ci valoarea probatorie echivalentă cu cea a unei expertize (și, chiar dacă probele se apreciază coroborat, din întregul material probator, încadrarea juridică sub care inculpatul este trimis în judecată poate fi influențată de valoarea prejudiciului menționat în raportul de constatare tehnico-științifică). Prin urmare, încălcarea principiului discriminării rezidă tocmai din faptul că partea civilă, Agenția Națională de Administrare Fiscală, are posibilitatea de a întocmi rapoarte de constatare, iar inculpatul nu le poate contesta decât prin depunerea unei expertize extrajudiciare cu valoare de înscris (nu de raport de constatare/expertiză judiciară). ...