Decizia CCR nr. 537/2022Punctul 30

30. Curtea observă că, în contextul dat, analiza textului criticat pornește de la situația creanțelor curente care nu sunt achitate în cursul desfășurării procedurii insolvenței și, de principiu, în etapa următoare deschiderii procedurii insolvenței, respectiv în perioada de reorganizare. Or, cu privire la creanțele curente, respectiv titularii acestora - creditorii curenți, Legea nr. 85/2014 reglementează regimul juridic și anumite aspecte referitoare la definirea acestor noțiuni, contextul în care intervin și au incidență în procedura insolvenței, procedura de urmat în ceea ce privește plata creanțelor curente, precum și efectele și consecințele neplății lor. Astfel, potrivit art. 5 alin. (1) pct. 21 din Legea nr. 85/2014, creditor cu creanțe curente sau creditor curent este acel creditor ce deține creanțe certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii de insolvență, și care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanța, conform documentelor din care rezultă, iar, potrivit art. 5 alin. (1) pct. 2 din aceeași lege, activități curente reprezintă acele activități de producție, comerț sau prestări de servicii și operațiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observație și în perioada de reorganizare, în cursul normal al activității sale, cum ar fi: continuarea activităților contractate și încheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate; efectuarea operațiunilor de încasări și plăți aferente acestora; asigurarea finanțării capitalului de lucru în limite curente. În continuare, pentru creanțele curente, dispozițiile art. 75 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, care fac parte din contextul legislativ ce reglementează situația acțiunilor judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită și care la data deschiderii procedurii se suspendă de drept potrivit art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, instituie o excepție de la regula generală, respectiv nu sunt supuse suspendării prevăzute de lege acțiunile judiciare pentru determinarea existenței și/sau cuantumului unor creanțe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii, iar pentru astfel de acțiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observație și de reorganizare, cerere de plată ce va fi analizată de către administratorul judiciar, pe baza documentelor depuse, care va efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe, fără ca aceste creanțe să fie înscrise în tabelul de creanțe. Astfel, în virtutea art. 102 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală, procedură care se aplică în mod corespunzător și pentru creanțele născute după data deschiderii procedurii de faliment. De asemenea, art. 133 alin. (4) lit. e) din aceeași lege dispune cu privire la faptul că atunci când se propune un plan de reorganizare, acesta trebuie să cuprindă modalitatea de achitare a creanțelor curente, în caz contrar planul putând fi respins. ...