Decizia CCR nr. 396/2022Punctul 17

CCR · decizie de neconstituționalitate · 15.09.2022 · dosar 5.015/62/2013
Punctul 17
17. Tot în legătură cu regimul juridic al creanțelor curente, prin Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2019 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile privind dezlegarea unei probleme de drept legate de imposibilitatea prevederii eșalonării la plată a creanțelor curente (inclusiv a celor bugetare) în planul de reorganizare a debitorului în interpretarea dispozițiilor art. 133 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 85/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 27 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut următoarele: „Dacă creanțele născute anterior deschiderii procedurii nu pot fi achitate decât în baza graficului de plată cuprins în planul de reorganizare, cheltuielile curente, născute în perioada de observație, trebuie achitate de îndată ce devin exigibile, întrucât, așa cum s-a arătat, acestea se achită cu prioritate față de creanțele din tabelul definitiv, potrivit documentelor din care rezultă [...]. În aceste condiții, cerința ca planul de reorganizare să menționeze modalitatea de achitare a creanțelor curente, înscrisă de legiuitor în art. 133 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 85/2014, nu este susceptibilă de o interpretare extensivă, în sensul posibilității de eșalonare a plății creanțelor curente prin programul de plată a creanțelor curente cuprins în planul de reorganizare, prin modificarea termenelor de scadență ale acestora, în absența acordului creditorilor curenți. O atare interpretare apare ca fiind în contradicție atât cu regimul juridic privilegiat al acestui tip de creanțe, cât și cu scopul urmărit de legiuitor prin dispoziția supusă analizei. Sub acest ultim aspect este de subliniat faptul că planul de reorganizare are drept scop principal configurarea modului de stingere a creanțelor înscrise în tabelul definitiv, însă, ținând cont de faptul că în perioada de reorganizare debitorul continuă activitatea, fiind firesc să genereze obligații curente, planul, pentru a putea fi considerat sustenabil, trebuie să asigure achitarea acestora din urmă.“ ...
Sursa oficială ↗