Decizia CCR nr. 457/2022Punctul 40

40. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, având în vedere faptul că prin acestea se suspendă doar exercițiul dreptului la ajutoarele litigioase, în timp ce abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010 privește însuși dreptul la respectivele ajutoare, în substanța sa. Textele legale criticate vizează efecte viitoare (realizarea plății ajutoarelor) ale unor situații juridice trecute (dreptul la ajutoare născut la trecerea în rezervă), supuse legii în vigoare la data producerii lor, iar din această perspectivă criticile formulate se dovedesc a fi lipsite de fundament. De asemenea, în Dosarul nr. 467D/2020, instanța consideră că, în speță, se mențin considerentele Curții Constituționale din deciziile nr. 326 din 25 iunie 2013, nr. 350 din 23 mai 2019 și Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, așa încât, în raport cu criticile formulate, se impune respingerea excepției de neconstituționalitate. În Dosarul nr. 47D/2020, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile criticate nu sunt neconstituționale. Acestea se află într-o succesiune legislativă care a consacrat aceeași opțiune a legiuitorului cu privire la valorificarea dreptului la ajutoare, între altele, la trecerea în rezervă. Voința exprimată constant începând din anul 2011, inclusiv prin dispozițiile criticate, este clară în sensul de a nu se acorda aceste ajutoare și, dată fiind continuitatea acestei soluții, ea nu este afectată nici în previzibilitatea ori predictibilitatea ei. Cât privește lipsa de coerență legislativă, caracterul interpretabil al opțiunilor legiuitorului, prin aceea că se înlătură de la exercitare un drept instituit de Legea-cadru nr. 284/2010, abrogată, care nu mai este prevăzut prin legea-cadru de salarizare, în speță, Legea-cadru nr. 153/2017, în aplicarea căreia sunt date ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 90/2017 și nr. 114/2018, instanța apreciază că acestea țin de succesiunea și aplicarea legilor în timp, respectiv, în cazul concret, de resortul instanțelor judecătorești învestite în cauzele cu acest obiect. ...