Decizia CCR nr. 417/2022Punctul 9

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate exclud de la posibilitatea exercitării contestației în anulare împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțe de apel situația în care instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen. Această limitare a aplicabilității contestației în anulare transformă accesul liber la justiție într-un drept teoretic și iluzoriu. În susținerea excepției se invocă Decizia nr. 17 din 17 ianuarie 2017, prin care Curtea a avut în vedere jurisprudența sa potrivit căreia denaturarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printr-o sistematică interpretare și aplicare eronată a acestora de către instanțele judecătorești sau de către celelalte subiecte chemate să aplice dispozițiile de lege, poate determina neconstituționalitatea unei reglementări. Curtea a considerat că are competența de a elimina viciul de neconstituționalitate astfel creat, esențială în asemenea situații fiind asigurarea respectării drepturilor și libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013 și Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015). ...