Decizia CCR nr. 295/2022Punctul 17

17. Avocatul Poporului observă că norma criticată are un caracter general și vag prin raportare la prevederile Codului de procedură penală și ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României. În plus, aceasta nu este corelată cu legislația privind protecția datelor personale și nici cu alte acte normative aplicabile furnizorilor de servicii și rețele de comunicații electronice. Apreciază că textul de lege în cauză nu reglementează în mod clar și previzibil care sunt în mod concret: (i) organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale care pot avea acces la datele interceptate și furnizate de către furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, (ii) modalitățile de interceptare a comunicațiilor, de acordare a conținutului criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii, de furnizare a informațiilor reținute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaților sau clienților, modalități de plată și istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare adresei IP verificate, și (iii) condițiile de reținere și păstrare a datelor colectate atât de furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, cât și de organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale. Or, completarea prevederilor-cadru privind interceptarea legală a comunicațiilor, respectiv art. 138-146 din Codul de procedură penală și prevederile Legii nr. 51/1991, prin dezvoltarea unui text de lege care nu este suficient de precis și de clar nu corespunde exigențelor de calitate ale legii. ...