Decizia CCR nr. 266/2022Punctul 20

20. Cu privire la acordul manifestat de infractor pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, Curtea a mai reținut, în jurisprudența sa, că reflectă voința acestuia de a se reintegra în comunitate, în mijlocul și în folosul căreia va presta o muncă neremunerată, ceea ce constituie, în același timp, și scopul pedepsei (Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, paragraful 317, și Decizia nr. 651 din 17 octombrie 2019, paragraful 13, precitate). Curtea a observat că legiuitorul condiționează atât pronunțarea soluției amânării aplicării pedepsei, cât și dispunerea executării pedepsei sub supraveghere (în cazul unei soluții de condamnare la pedeapsa închisorii) de manifestarea - în fața instanței de judecată, înainte de închiderea dezbaterilor - a acordului infractorului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, astfel că între cele două instituții juridice analizate nu există nicio diferență cu privire la momentul procesual până la care se cere a fi exprimat acordul infractorului, în ambele cazuri acest moment fiind reprezentat de închiderea dezbaterilor. De asemenea, Curtea a statuat că munca în folosul comunității nu este o sancțiune, ci o activitate liber consimțită, menită să strângă relațiile pe care persoana le are cu comunitatea, să faciliteze resocializarea și reinserția în grupul social din care provine. În același timp, desfășurarea unei activități utile din punct de vedere social, chiar dacă nu este remunerată, asigură persoanei încrederea în forțele proprii și grăbește evoluția pozitivă a personalității acesteia. Totodată, Curtea a constatat că solicitarea instanței de judecată adresată inculpatului cu privire la manifestarea acordului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității se face în condiții de eventualitate raportat la situația pronunțării unei soluții de amânare a aplicării pedepsei, dispozițiile de lege criticate nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. Având în vedere că inculpatul este, prin definiție, partea care suportă presiunea procesului penal sub forma amenințării unei posibile soluții de condamnare, condiționarea dispunerii soluției amânării aplicării pedepsei de manifestarea - în cursul judecății - a acordului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității nu aduce atingere principiului fundamental al prezumției de nevinovăție, consacrat de prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție. Mult mai important este faptul că, în măsura în care inculpatul nu își manifestă acordul de a presta o muncă în folosul comunității, instanța de judecată nu poate să aplice instituția analizată (Decizia nr. 501 din 13 iulie 2021, precitată, paragrafele 23 și 24). ...