Decizia CCR nr. 243/2022Punctul 19

19. Examinând cadrul normativ incident, Curtea reține că, potrivit art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, textul de lege criticat în prezenta cauză, dispozițiile art. 387 și 389 nu se aplică în cazurile când legea încuviințează executarea fără somație. Art. 387 instituie regula începerii executării silite numai după comunicarea, către debitor, a unei somații, iar art. 389 instituie condițiile în care executarea se perimă de drept, respectiv în cazul în care creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire. Astfel, din coroborarea celor trei texte de lege antereferite, rezultă că, prin excepție de la art. 387 din cod, chiar dacă executorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, executarea nu se perimă în cazurile în care legea încuviințează executarea fără somație. Potrivit art. 454 din Codul de procedură civilă din 1865, poprirea este un astfel de caz, care se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată terțului poprit, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată. ...