Decizia CCR nr. 228/2022Punctul 7

7. Avocatul Poporului mai arată că includerea în sfera ilicitului penal a exprimării unor opinii politice are repercusiuni și în privința exercitării drepturilor electorale (dreptul de a alege și de a fi ales). Din jurisprudența Curții europene reiese că libertatea de exprimare și publicitatea făcută pozițiilor politice în contextul campaniilor politice având ca scop să influențeze votul popular trebuie privite în raport cu alte considerente relevante care apar în acest context specific. În special, în contextul alegerilor, libertatea de exprimare prevăzută la art. 10 trebuie să fie pusă în balanță cu considerentele și principiile relevante prevăzute la art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție care au ca scop stabilirea și menținerea bazelor unei democrații eficiente și semnificative, guvernate de preeminența dreptului. Această interacțiune dintre art. 10 și art. 3 din Protocolul nr. 1 a fost definită pentru prima dată în Cauza Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, ulterior fiind dezvoltată în continuare în Cauza Bowman împotriva Regatului Unit. Principiile relevante în acest context au fost elaborate pe larg în Cauza Orlovskaya Iskra împotriva Rusiei, în care Curtea a subliniat următoarele: „Curtea reiterează, de asemenea, că drepturile garantate de art. 3 din Protocolul nr. 1 sunt esențiale pentru instituirea și menținerea bazelor unei democrații eficiente și semnificative guvernate de preeminența dreptului [...]. Alegerile libere și libertatea de exprimare, în special libertatea de dezbatere politică, constituie împreună piatra de temelie a oricărui sistem democratic [...]. Cele două drepturi sunt interdependente și acționează unul în consolidarea celuilalt: de exemplu, libertatea de exprimare este una dintre «condițiile» necesare pentru «asigurarea liberei exprimări a opiniei poporului în alegerea corpului legislativ» [...]. Din acest motiv, este deosebit de important în perioada premergătoare alegerilor ca opiniile și informațiile de orice fel să poată circula liber. În contextul dezbaterilor electorale, exercitarea neîngrădită a libertății de exprimare de către candidați are o semnificație deosebită [...]“. Or, garantarea drepturilor și libertățile politice, din care fac parte și dreptul de a alege și dreptul de a fi ales, precum și libertatea de exprimare constituie baza statului democratic, în sensul art. 1 alin. (3) din Constituție. ...