Decizia CCR nr. 205/2022Punctul 4

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 172 alin. (10) raportat la art. 181^1 din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 137 referitor la sistemul financiar și ale art. 140 privind Curtea de Conturi, precum și prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 7 privind principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate, care vizează mijlocul de probă numit „constatare“ și conținutul raportului de constatare, nu îndeplinesc cerințele privind previzibilitatea și accesibilitatea legii, întrucât nu definesc noțiunea respectivă. Consideră că, prin eliminarea termenului „tehnico-științific“ din noul Cod de procedură penală - raportat la vechea reglementare -, constatarea se poate face în orice domeniu, inclusiv în domeniul care, potrivit Constituției, intră în competența Curții de Conturi, singura instituție publică în măsură să controleze modul de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Totodată, arată că prin folosirea constatării, care constituie o excepție de la regula ce prevede întocmirea unui raport de expertiză, organul de urmărire penală - în speță, Direcția Națională Anticorupție - își creează probe împotriva inculpatului cu încălcarea principiului egalității armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil. ...