Decizia CCR nr. 214/2022Punctul 6

6. Avocatul Poporului, în punctul de vedere transmis în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.270D/2018, consideră că dispozițiile art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 sunt constituționale. Menționează că Legea nr. 207/2018 stabilește modificări ale completurilor de judecată la diferite grade de jurisdicție și în diferite materii, cum ar fi cea intervenită asupra prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, potrivit căreia apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. Reține că, în lipsa unei precizări cuprinse în lege privind intrarea în vigoare la o dată ulterioară, actul normativ a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, respectiv la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ulterior, la data de 16 octombrie 2018, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, legiuitorul delegat a stabilit ca apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv să se judece în complet format din 2 judecători, revenind astfel la forma textului legal anterioară modificării prin Legea nr. 207/2018. Față de această situație, precizează că în domeniul de aplicare a legii procesual penale a fost consacrat principiul activității acesteia, care presupune că aceasta este de imediată aplicare, vizând și cauzele în curs de urmărire penală sau de judecată. În materie penală, în exercitarea legitimării sale constituționale de a adopta norme de procedură, conferită de prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul a înțeles să reconfigureze modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind reguli noi în privința compunerii completurilor de judecată a apelurilor, inițial prin Legea nr. 207/2018, iar apoi prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018. În aceste condiții, fiind în prezența unei succesiuni a legilor în timp, apreciază că situația juridică diferită în care se află anumite persoane în funcție de succesiunea menționată, potrivit principiului tempus regit actum, nu are semnificația unei discriminări și, în consecință, nu este contrară nici principiului egalității în drepturi a cetățenilor consacrat de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. Mai mult, în virtutea prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (2) , competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. ...