Decizia CCR nr. 214/2022Punctul 12

12. Astfel, prin Decizia nr. 130 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 13 mai 2021, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018. În acest sens, prin decizia citată, paragrafele 16-18, Curtea a reținut că, în exercitarea controlului de constituționalitate a priori cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a pronunțat Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, în considerentele căreia a examinat critica referitoare la dispozițiile art. I pct. 30 prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. Dispozițiile art. I pct. 30 din legea supusă controlului de constituționalitate stabileau că: „La articolul 54, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: «(2) Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.»“ Critica de neconstituționalitate a fost formulată în sensul că, în lipsa unui studiu de impact privind resursele umane ale instanțelor, norma modificatoare va conduce la scăderea numărului de completuri de judecată și, implicit, la acordarea unor termene mai lungi pentru soluționarea cauzelor, împrejurare ce este de natură a încălca prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. Prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, mai sus citată, Curtea a observat că norma criticată modifică dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, care prevăd că apelurile se judecă în complet de 2 judecători, stabilind, ca normă generală, un complet format din 3 judecători atât pentru judecarea apelurilor, cât și pentru judecarea recursurilor (paragraful 116). Curtea a reținut, totodată, că, în ceea ce privește modificările operate sub aspectul creșterii numărului de judecători care compun completurile de judecată în materiile reglementate, opțiunea legiuitorului cu privire la aceste aspecte nu constituie o problemă de constituționalitate, care să poată fi cenzurată pe calea controlului efectuat de Curte. Stabilirea normelor privind structura instanțelor de judecată, secțiile și completurile specializate din cadrul acestora sau compunerea completurilor de judecată cade în competența de reglementare a legiuitorului. Acesta are o marjă semnificativă de apreciere în virtutea prevederilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (1) , care se referă la „instanțe judecătorești stabilite de lege“, precum și în art. 126 alin. (4) , potrivit cărora „Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică“. Mai mult, Curtea a reținut că nu poate cenzura opțiunea legiuitorului sub aspectul existenței sau inexistenței unui studiu de impact al legii modificatoare privind resursele umane ale instanțelor, această chestiune neavând relevanță constituțională. Pentru aceste motive, Curtea a apreciat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate formulată de autorii sesizării cu privire la dispozițiile art. I pct. 30 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. ...