Decizia CCR nr. 100/2022Punctul 10

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) și ale art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală. Potrivit susținerilor autorului excepției, astfel cum au fost reținute în Încheierea din 19 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I penală în Dosarul nr. 7.631/2/2018 (disjuns din Dosarul nr. 29.201/3/2012*), obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, și ale art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, în măsura în care legalitatea actelor de urmărire penală și legalitatea administrării probatoriului se raportează nu doar la legea procesual penală în vigoare la momentul efectuării acestora, ci și la condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o decizie a Curții Constituționale. Având în vedere motivele de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 281 alin. (1) și ale art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul conținut: – Art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală: „Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: a) compunerea completului de judecată; b) competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente; c) publicitatea ședinței de judecată; d) participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii; e) prezența suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii; f) asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie.“; ... – Art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală: „Încălcarea oricăror dispoziții legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului.“ ... ...