Decizia CCR nr. 103/2022Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că, prin modul în care este formulat, art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală nu stabilește cu claritate care sunt acele etape obligatorii de urmat și care sunt actele procedurale/procesuale întocmite de organele judiciare cu ocazia modificării încadrării juridice în cursul judecății, care să-i confere inculpatului posibilitatea de a cunoaște în mod exact încadrarea juridică pentru care va urma sa răspundă și să-i ofere garanția exercitării dreptului la apărare, prin raportare strictă la acuzația finală ce îi va fi reținută în sarcină. Deopotrivă, susțin că modul mult prea general de formulare a normei criticate permite ca, în practica judiciară, schimbarea încadrării juridice a faptei în timpul judecății să aibă un caracter pur formal și să se suprapună, de cele mai multe ori, cu etapa dezbaterilor. Având în vedere formularea „ar putea urma“ din cuprinsul textului criticat, afirmă că inculpatul este nevoit să își formuleze în paralel apărări, atât în raport cu vechile încadrări juridice date faptelor ce au făcut obiectul cercetării judecătorești, cât și cu privire la noua încadrare juridică pusă în discuție, fără a cunoaște însă, în concret, care va fi acuzația finală asupra căreia se va orienta instanța de judecata. Susțin, în esență, că inculpatul va afla acuzația penală finală și concretă doar cu ocazia pronunțării hotărârii, moment în care posibilitățile sale de apărare sunt extrem de restrânse. Afirmă, totodată, că oricărui acuzat trebuie să i se aducă la cunoștință, cu promptitudine și în detaliu, atât cauza acuzației, respectiv faptele materiale pretinse împotriva lui, cât și natura acuzației, și anume calificarea legală, Curtea de la Strasbourg statuând că, în materie penală, furnizarea de informații complete și detaliate privind acuzațiile împotriva pârâtului este o condiție esențială pentru a se asigura că procedurile sunt corecte. În esență, susțin că dispozițiile art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală prezintă valențe de neconstituționalitate, întrucât îl lipsesc pe acuzat de posibilitatea de a-și stabili strategia de apărare și de a-și formula apărări concrete referitor la acuzațiile finale asupra cărora se va orienta instanța de judecată. ...