Decizia CCR nr. 79/2022Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece prin prisma acestora se creează un paralelism legislativ. Astfel, autorul arată că legislația în vigoare la 27 octombrie 2020 (data procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției) prevedea obligativitatea purtării măștii în spațiile deschise, iar obligativitatea purtării măștii putea fi instituită nu numai prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, emis în aplicarea art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, ci și prin hotărârea Guvernului, adoptată în aplicarea art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020 și sub sancțiunea prevederilor art. 65 lit. h) din lege. Cu alte cuvinte, aceeași obligativitate a purtării măștii putea fi introdusă prin acte normative diferite, respectiv prin Ordinul ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă sau prin Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Într-o anumită măsură, acest raționament ar fi putut fi acceptat dacă s-ar fi putut interpreta că, în aplicarea prevederilor art. 5 alin. (2) lit. d) , ale art. 6, ale art. 13 lit. a) și ale art. 71 din Legea nr. 55/2020, există o opțiune normativă alternativă din punctul de vedere al emitentului actului, în sensul că ori cei doi miniștri (ministrul sănătății și ministrul afacerilor interne) ori întregul Guvern ar fi considerat oportună, la un moment dat, instituirea obligativității purtării măștii în anumite spațiile publice sau în toate spațiile publice (inclusiv cele deschise). Însă aceste măsuri, având emitenți diferiți, nu se puteau suprapune (același obiect) și nici coexista (aceeași legiferare). Atât Ordinul ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020, cât și Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 (care a fost în vigoare pe o perioadă determinată, de 30 zile) s-au aflat în vigoare în aceeași perioadă și de aceea ne aflăm în situația unei duble legiferări, în sensul reglementării aceluiași aspect, aplicându-se aceeași soluție juridică, respectiv aceea a obligativității purtării măștii de protecție în spațiile închise, evident cu temeiuri juridice diferite, respectiv art. 13 lit. a) sau art. 5 alin. 2 lit. d) din Legea 55/2020, ceea ce este inadmisibil. De asemenea, suntem în situația reglementării aceluiași aspect, aplicându-se soluții juridice diferite, respectiv obligativitatea purtării măștii în spațiile deschise, din perspectiva emitentului, Guvernul, și recomandarea purtării măștii în spațiile deschise, din perspectiva emitenților ordinului comun, respectiv ministrul sănătății și ministrul afacerilor interne, ceea ce este, de asemenea, inadmisibil. Prin urmare, autorul arată că motivarea instanței de fond este cel mai bun exemplu pentru lipsa de claritate și predictibilitate a unei norme juridice de nivel superior [prevederile art. 13 lit. a) , ale art. 5 alin. (2) lit. d) și ale art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020], întrucât autorul excepției s-a raportat în ceea ce privește conduita sa din data de 27 octombrie 2020 la prevederile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, puse în aplicare prin Ordinul ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020, apreciind că purtarea măștii de protecție în spațiile publice deschise are caracter de recomandare, nicidecum caracter obligatoriu. În opinia autorului excepției, situația expusă reprezintă un caz clasic de paralelism legislativ, care este interzis expres de prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ...