Decizia CCR nr. 61/2022Punctul 6

6. Se arată că, în ceea ce privește fapta penală pentru care s-a dispus arestul preventiv, instanța de judecată, la momentul soluționării cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. Pentru a fi îndeplinită cerința concursului de infracțiuni este necesar ca instanța de judecată să pronunțe o soluție de condamnare pentru infracțiunea concurentă ce a determinat arestarea preventivă, stabilindu-se astfel concursul de infracțiuni. În această situație, prin hotărârea de condamnare instanța de judecată va contopi pedeapsa aplicată cu pedeapsa ce se execută, iar din pedeapsa rezultantă va deduce perioada arestului preventiv executat. Se susține că argumentele anterior menționate sunt pe deplin aplicabile și în ceea ce privește pronunțarea unor soluții de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, întrucât și în aceste cazuri fapta concurentă comisă reprezintă o infracțiune. ...