Decizia CCR nr. 17/2022Punctul 28

28. În concluzie, Biroul permanent al Senatului consideră că „configurația politică nu este în mod necesar imuabilă pe parcursul mandatului Parlamentului. În funcție de opțiunile politice ale parlamentarilor, care dau expresie principiului libertății opțiunii politice și principiului liberului consimțământ al acestora, configurația politică se poate modifica pe parcursul mandatului Parlamentului, ceea ce poate conduce inevitabil și la modificarea majorității parlamentare. De altfel, dacă analizăm judicios semnificația deciziilor Curții Constituționale în materie, principiul configurației politice rezultate din alegeri este protejat de Constituție în interpretarea Curții Constituționale atât timp cât nu există schimbări în opțiunile politice ale parlamentarilor și în structura grupurilor parlamentare constituite în urma alegerilor parlamentare. Însă, în mod inerent într-o democrație constituțională cu un sistem pluripartit moderat spre extrem, pot apărea multiple evenimente inerente vieții politice și parlamentare după consumarea alegerilor parlamentare: de exemplu, partide parlamentare și grupurile lor parlamentare pot fuziona, partide parlamentare și grupurile lor parlamentare se pot desființa, partide politice și grupurile lor parlamentare pot denunța acorduri de guvernare, noi alianțe politice se pot forma, unii parlamentari pot părăsi grupurile parlamentare existente și pot activa ca neafiliați sau pot forma un grup parlamentar al independenților ori pot forma noi grupuri parlamentare ale unor partide noi etc. Toate aceste acțiuni sunt posibile ca expresie a mandatului reprezentativ al parlamentarilor. Din acest motiv, raportat la întreaga jurisprudență a Curții Constituționale cu privire la revocarea președinților celor două Camere ale Parlamentului trebuie făcută o distincție necesară, după cum există mai multe soluții diferite. Astfel, președintele unei Camere poate fi revocat din funcție sau îi poate înceta de drept mandatul, ultimul caz aplicându-se când și-a pierdut sprijinul politic al grupului parlamentar care l-a propus spre a fi ales în respectiva funcție și, foarte important, din care face parte. (...) Însă, în cazul revocării, trebuie făcută o distincție după cum aceasta reprezintă fie o sancțiune juridică pentru fapte de încălcare a prevederilor Constituției sau ale Regulamentului, cu caracter obiectiv și motivate, fie o sancțiune de natură politică, care poate interveni atunci când a intervenit o modificare în configurația politică rezultată din alegeri și dacă majoritatea parlamentară aferentă acestei configurații politice inițiale s-a destrămat. În acest ultim caz, avem de-a face cu o aplicare a principiului mandatului reprezentativ: grupurile parlamentare, ca urmare a schimbării configurației politice rezultate din alegeri și în temeiul principiului majorității parlamentare care decide, pot să solicite și să adopte revocarea din funcție a președinților celor două Camere. (...)“ ...