Decizia CCR nr. 887/2021Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 sunt specifice etapei de neconfirmare sau de confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul intrării în faliment ca urmare a eșuării planului, planul confirmat este socotit ca o hotărâre definitivă și irevocabilă împotriva debitorului, astfel încât creanțele din plan au calitatea de titlu executoriu. Alin. (2) al aceluiași articol întărește teza potrivit căreia creditorii conservă acțiunile lor, pentru întreaga valoare a creanțelor împotriva codebitorilor, chiar dacă au votat pentru plan. Astfel creditorul ipotecar, cu drept de ipotecă, nu pierde nici garanția reală, respectiv ipoteca din care să se îndestuleze, și nici calitatea sa procesuală care este dată de dreptul subiectiv. Față de această împrejurare se susține că, în speță, este nelegală reținerea lipsei calității procesuale active a autorilor excepției de neconstituționalitate și contradictorie cu publicitatea imobiliară care asigură dreptul asupra ipotecii și, prin urmare, în mod special, prevederile art. 102 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituționale în ceea ce privește nerecunoașterea creanței și calității de creditor în cazul în care condiția planului de reorganizare nu s-a îndeplinit. Or, astfel cum este prevăzut și în doctrină, votarea unui plan nu produce efecte cu privire la dreptul altor persoane, iar creditorii conservă acțiunile lor, fiind aplicabil principiul apărării dreptului de proprietate. Prin urmare, în contextul dat, textele criticate încalcă ordinea de drept, echitatea, dreptatea și egalitatea în fața legii, precum și dreptul de proprietate în componenta privind garantarea creanțelor ipotecare, în situația în care condiția planului de reorganizare nu s-a îndeplinit. ...