Decizia CCR nr. 819/2021Punctul 21

21. Cu privire la art. 62 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, potrivit căruia pe perioada suspendării din funcția de judecător acestuia nu i se cuvin drepturile salariale, iar perioada respectivă nu constituie vechime în magistratură, Curtea s-a mai pronunțat prin aceeași Decizie nr. 242 din 6 aprilie 2017, paragrafele 21 și 22, mai sus menționată, prin prisma criticii în sensul că s-ar crea o diferență de tratament aplicat magistraților față de alte categorii de funcționari publici, de exemplu, polițiștii. Curtea a constatat că nu poate fi primită comparația făcută de autorii excepției, întrucât cele două categorii profesionale au statute diferite. Diferența dintre statutele celor două categorii profesionale menționate provine din caracterul specific al actului jurisdicțional la realizarea căruia contribuie deopotrivă judecătorii și procurorii, înfăptuirea justiției fiind o activitate care presupune cu necesitate o conduită morală și profesională ireproșabilă, a cărei exercitare este incompatibilă cu orice suspiciune legată de imparțialitatea absolută a celor care o îndeplinesc, ceea ce diferențiază această activitate de orice altă profesie (Decizia nr. 42 din 4 februarie 2020, paragraful 23). Sub acest aspect, Curtea observă că nici comparația cu situația deputaților și a senatorilor nu poate fi reținută, întrucât statutul acestora este esențialmente diferit, activitatea pe care aceștia o desfășoară aflându-se sub semnul mandatului reprezentativ reglementat de art. 69 din Constituție. ...